Adrian
Păunescu s-a născut în ziua de 20 iulie 1943 în Basarabia (la Copăceni, județul
Bălți, România Mare), unde părinții săi,
olteni de origine, erau repartizați ca dascăli. Și-a petrecut copilăria în comuna Bârca (județul Dolj) și este cunoscut
ca poet, publicist, prozator, profesor, traducător, om politic, realizator de
radio și televiziune și mai ales ca fondator și conducător al Cenaclului
Flacăra.
În
1960, Adrian Păunescu debutează cu o poezie, pe parcursul vieții publicând peste
50 de cărți, majoritatea fiind volume de versuri. Multe dintre versurile sale
au fost puse pe muzică de către artiștii „Cenaclului Flacăra” și nu numai,
printe acestea numărându-se „Doamne, ocrotește-i pe români”, „Rugă pentru
părinți”, „Colindul gutuii din geam”, „Nebun de alb”, „Totuși iubirea”, „Pământul
deocamdată”, „Haide, mamă, haide, tată”, ,,Antiprimăvara", ,,Clopotul
Reîntregirii”, „Colindul Ardealului” („Tu, Ardeal, tu, Ardeal, îți suntem
oșteni”), „Jurământ la Putna”, „Trenul fără naș”, „Trăiască România”, „Copaci
fără pădure” etc. Șerban Cioculescu, critic literar român, îl numește pe Adrian
Păunescu ,,ultimul mare poet social român".
În 1973, maestrul Adrian Păunescu, care avea deja o
importantă activitate publicistică, preia conducerea revistei ,,Flacăra” (pe
care o transformă în cea mai de succes revistă românească a epocii),
iar în luna septembrie a aceluiași an întemeiază celebrul Cenaclu Flacăra. La cele
1615 de concerte ale Cenaclului Flacăra susținute până la interzicerea de către
dictatură (din cauza enormei popularități, sub pretextul busculadei iscate pe timp de furtună la
concertul de pe stadionul ,,Petrolul" din Ploiești din 15 iunie
1985), în sălile și pe stadioanele pline au
participat peste 6 milioane de fani care ascultau și cântau cu entuziasm alături
de artiști mai ales muzică folk, rock și folclor adevărat, dar și poezii și
cântece clasice sau religioase, ale unor artiști remarcabili pe care Adrian
Păunescu i-a promovat sau i-a susținut. Printre aceștia se numără Tudor
Gheorghe, Florian Pittiş, Ștefan
Hrușcă, Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Valeriu Sterian, Mircea
Baniciu, Victor Socaciu, Nicu Alifantis, Vasile
Șeicaru, Ducu Bertzi, Tatiana
Stepa, Gheorghe Zamfir, Dumitru Fărcaşu, părintele
Doru Gheaja, Emeric Imre, Dan Andrei Aldea, George
Nicolescu, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Zoia
Alecu, Gabriel Cotabiță, Veta Biriş, Gil Dobrică,
Gheorghe Gheorghiu, Cristian Buică, Maria Dragomiroiu, Anda
Călugăreanu, Andrei Păunescu,
grupurile folk Ecoul și Partaj, trupele
rock sau pop Phoenix, Iris, Holograf, Voltaj, Sfinx, Roșu și Negru, Mondial,
Pro Musica, Riff, Celelalte Cuvinte, Flapo, Continental, Totuși, corurile
Madrigal și Song, actorii Radu Gheorghe, Mihail Stan, Eugen Cristea, Adam
Erzsebet, Rozina Cambos și atâția alții. Pe scena Cenaclului au urcat
personalități culturale marcante ca Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan
Alexandru, Geo Dumitrescu, Sabin Bălaşa, Constanţa Buzea, dar și mari oameni de
sport precum Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Ivan Patzaichin, Nicolae Dobrin, Gheorghe
Hagi, Mircea Lucescu, Ion Ţiriac, Virginia Ruzici, Margareta Mureşan și echipa Universitatea
Craiova.
Atât cariera sa de publicist (cu
deosebire la revista ,,Flacăra”), cât și concertele Cenaclului au fost oprite
brusc în 1985, când Adrian Păunescu a fost interzis în viața publică pentru că
devenise o voce prea nonconformistă și incomodă pentru autorități. După Revoluție,
în 1990, Adrian Păunescu reînființează Cenaclul Flacăra (subintitulat
emblematic Totuși iubirea în primii ani), fondează publicațiile „Totuși iubirea”
și „Vremea”, renaște revista „Flacăra” (2000) și conduce temporar alte
publicații. Pe lângă acestea, poetul român realizează între 1997 și 2003 emisiuni de cultură
și de fotbal de mare audiență la televiziunile Antena 1, Pro TV, Tele
7 abc și Realitatea TV, reluând tradiția marilor emisiuni pe care le realizase
la TVR și Radio România între 1977 și 1985.
În
data de 5 noiembrie 2020 s-au împlinit 10 ani de când s-a stins din viață, la
București, Adrian Păunescu, unul dintre cei mai mari și iubiți poeți și oameni
implicați în viața comunității pe care i-a avut țara noastră, poet care a rămas
și va rămâne mereu în sufletele noastre prin opera sa și prin valorile pe care le-a apărat, dovadă fiind și cele 23 de statui pe
care românii i le-au ridicat în ultimul deceniu pe tot cuprinsul spațiului
românesc, la București, Chișinău, Craiova, Alba Iulia…