Ediția a 12-a va avea loc în perioada 13-16 iunie 2024


HermannstadtFest 2023

Laura Stoica


 

În fiecare an la început de martie şi respectiv de octombrie gândul ne duce involuntar la una dintre cântăreţele remarcabile de muzică pop rock din România: Laura Stoica. Căci pe 10 octombrie era ziua ei de naştere, iar pe 9 martie a ”plecat” la cer împreună cu logodnicul ei Cristian Mărgescu şi pruncul nenăscut pe care ambii îl aşteptau să vină pe lume în toamna anului 2006. După 15 ani de la dispariţia îndrăgitei artiste Laura Stoica, rememorăm date importante din biografia sa.

             Laura Stoica / Adriana Laurenţia Stoica s-a născut pe 10 octombrie 1967 la Alba Iulia. A studiat canto clasic la Târgovişte, fructificând repede cunoştinţele acumulate şi făcând o impresie extraordinară publicului şi specialiştilor pe scena Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia în 1990, când şi-a adjudecat Trofeul fără nici un drept de apel. Ascensiunea Laurei a fost rapidă din acel moment, a participat la toate festivalurile de gen din România, s-a impus ca o solistă aparte, nu doar datorită glasului cu timbru unic, parcă hărăzit muzicii rock, dar şi graţie temperamentului,  personalităţii puternice şi prezenţei scenice agreabile. A fost solista Teatrului ”Toma Caragiu” din Ploieşti, iar în anul 2000 absolvise cursurile de actorie din cadrul Universităţii Ecologice din Capitală, dovedindu-se o actriţă şi o prezentatoare cu har. A activat din 1987 până în 2006, cucerind nenumărate aprecieri şi premii. Amintim: Premiul pentru Cea mai Bună Voce Feminină a anului – acordat de 6 ori, Premiul I pentru Debut discografic la ”Cerbul de Aur” din 1992, premii internaţionale în Austria, Malta şi Bulgaria, turnee în Israel şi în SUA. A colaborat cu cinci importante case de discuri realizând peste 12 albume. A cântat cu propria trupă – Laura Stoica Band (alcătuită în 1993), dar şi cu formaţii de elită de la noi, precum Roşu şi Negru și Direcţia 5.

             Laura Stoica a cântat în concerte în compania unor artişti celebri ca Samantha Fox, trupa italiană Ricchi e Poveri, a apărut în spectacole de televiziune în România şi în afara ei, a fost invitată în nenumărate emisiuni de Radio şi Televiziune, printre ultimele fiind Rapsodiile mileniului III, pe 1 februarie 2006, la Radio România Internaţional. Laura Stoica Band a avut în componenţă instrumentişti valoroşi, care făceau şi backing vocal - Iulian Vrabete – chitară bas, Eugen Mihăescu şi Remus Carteleanu - chitară, Vlady Cnejevici şi Mihai Coman - claviaturi, Cristian Soleanu – saxofon, Florin Ionescu, Răzvan ”Lapi” Lupu, Relu Biţulescu – baterie. Ultima formulă a trupei era următoarea: Laura Stoica – voce / compoziţie / textier, Adrian Vişteanu – chitară / compoziţie / backing – vocal, Emanuel Gheorghe Fisă – claviaturi / compoziţie / orchestraţie / backing - vocal, Victor Miclăuş – chitară bas / backing - vocal, Cristian Mărgescu – tobe / backing – vocal, Laura Luchian – backing - vocal.

             Laura Stoica a avut o activitate intensă ca actriţă, debutând în anul 1999 în rolul Vasilisa din ”Azilul de noapte” de Maxim Gorki, pe scena Teatrului ”C.I. Nottara” din Bucureşti, în regia marelui actor Constantin Codrescu. A jucat apoi un repertoriu divers în teatre importante din Capitală (Odeon), dar şi din ţară - la Constanţa şi la Teatrul ”Toma Caragiu” din Ploieşti, din trupa căruia făcea parte în momentul tragicei sale dispariţii. O altă latură a caracterului valoroasei artiste se referea la implicarea sa frecventă în evenimente de binefacere – individual, sau prin intermediul Fundaţiei LAURA STOICA, înfiinţată în 1994. Activitatea Fundaţiei continuă sub îndrumarea mamei artistei – Elena Stoica şi a fratelui acesteia, Alexandru. Dintre manifestările dedicate memoriei valoroasei artiste, sunt demne de amintit două: secţiunea specială LAURA STOICA, din cadrul celei de a cincea ediţii a Festivalului pentru copii şi tineret HERMANNSTADT de la Sibiu, în iunie 2017 şi, respectiv, prima ediţie a Festivalului de interpretare Laura Stoica, care a avut loc la Teatrul „Tony Bulandra” din Târgovişte, pe 7 şi 8 octombrie 2017 şi unde Marele Trofeu „Laura Stoica” a fost cucerit de Dominique Simionescu din Sibiu. În 2021,  când se împlinesc 15 ani de la dispariția sa, Laura Stoica va avea din nou o secțiune ”Remember” în cadrul HermannStadtFest Sibiu, ediția a IX a, care se desfășoară între 25 și 27 iunie.

             Laura Stoica a fost talentată, manifestându-se în mai multe direcţii – cântăreaţă, actriţă, compozitoare, textieră, prezentatoare, a fost frumoasă, modestă, inimoasă şi a părăsit această lume într-un tragic accident, împreună cu iubitul ei – Cristian Mărgescu, în zi sfântă (9 martie 2006 – Cei 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia), îndrăgostită, fericită și aşteptând primul ei copil. Rămân în urmă amintirea personalităţii sale speciale şi înregistrările – din fericire, destul de numeroase.

 

             Din șlagărele Laurei Stoica: ”Nici o stea”, ”Cartierul cântă rock” (Nicu Damalan / Laura Stoica) / album ”Nici o stea” / 1996, ”Mereu mă ridic” (Remus Carteleanu / Matei Căptanu / Laura Stoica), ”Mai frumoasă” (Emanuel Gheorghe ”Fisă” / Laura Stoica) / albumul ”S-a schimbat” / 2005, ”Numai pentru tine, viaţă” (Marius Țeicu / Eugen Rotaru) / album „The best Romanian Pop Music – vol. 2” / 2006, “Cui îi pasă” (Eugen Mihăescu / Eugen Mihăescu / Laura Stoica), ”Un actor grăbit” (Bogdan Cristinoiu / Andreea Andrei), “Dă, Doamne, cântec” (Viorel Gavrilă / Eugen Rotaru),  “Focul” (Laura Stoica / Răzvan Mirică / Laura Stoica), “Doar tu” (Vlady Cnejevici /  Nana Cnejevici / Laura Stoica), ”E rai” (Laura Stoica – muzică / text) / album ”Dă Doamne, cântec” / postum – 2007.

 

 

Olivia Cristina Sima

Ioan Gyuri Pascu

Foto: Mihai VASILE

Ioan Gyuri Pascu s-a născut pe data de 31 august 1961 la Agnita, județul Sibiu și este cunoscut ca fiind compozitor, solist vocal, instrumentist și actor român. 

Artistul a studiat muzica în particular și a învăţat singur să cânte la chitară şi la baterie. Ioan Gyuri Pascu și-a început activitatea artistică în anul 1978, debutând la Mediaş alături de Camelia Zoltan şi de surorile Sanda şi Elena Cîrstea în grupul intitulat ,,Trandafirii negri”, iar timp de un an (perioada 1980-1981) a fost înrolat în armată, la Buzău. În această perioadă el a întemeiat trupa ,,Fundal, unde a fost atât solist vocal, cât şi baterist, iar din trupă mai făceau parte chitariștii Mihai Vasile și Crin Grigore şi basistul Sandu Tulin.

În anul 1982, timp de patru zile, a participat la manifestările cenaclului "Flacăra", iar între anii 1982 şi 1985 a apărut de numeroase ori în cadrul Serbărilor "Scînteii Tineretului" ca solist vocal şi chitarist.  În perioada 1985-1987, Ioan Gyuri Pascu ia o pauză de la activitatea sa muzicală, intrând în componenţa grupului umorist ,,Divertis” în anul 1986. Îşi va relua activitatea concertistică în anul 1987, cu recitalul susţinut la Festivalul „Stelele Cetăţii” de la Deva, festival la care va reveni şi în 1988, 1989.

Activitatea sa în Grupul Divertis nu s-a limitat doar la interpretare, ci a creat zeci de personaje pentru producţiile TV, radio şi pentru scenă, atât pentru ,,Divertis”, cât şi, ulterior, după scindarea grupului, pentru ,,Distractis”. Printre producţiile TV, amintim ,,Dosarele X”, ,,Felix şi Otilea”, ,,Nemuriciul” și ,,Animat Planet Show”.

În anul 1990 susţine un concert la Sala Radio, iar în 1992 a fost invitat la Festivalul de jazz de la Braşov. Tot în anul 1992, pentru a participa la Festivalul de jazz şi blues de la Costineşti, înfiinţează grupul ,,The Blue Workers”, din care făceau parte Vlady Cnejevici (până în 1996) şi Dan Ştesco (Polymoog, după 1996) la clape, chitaristul Teo Boar, basistul Lache Mihăilescu și toboșarul Cristi Iorga, iar în același an, trupa câștigă festivalurile de jazz de la Ruse (Bulgaria) şi Bucureşti.

1992 a reprezentat un an plin de realizări pentru artistul Ioan Gyuri Pascu. Pe lângă întemeierea grupului „The Blue Workers” şi participările la festivalurile de jazz amintite, se bucură şi de prima apariţie discografică, albumul intitulat „Ar putea fi”,  un album editat pe casetă audio, în care apar şapte piese compuse şi interpretate de artist, cealaltă faţă a casetei conţinând piese semnate de Mircea Rusu. 

Un an mai târziu (aprilie 1993) își lansează primul album propriu, intitulat ,,Mixed Grill” (LP şi MC), iar cu acest material a participat la festivalul "Cerbul de aur", la secţiunea de debut discografic. Tot pe scena festivalului "Cerbul de aur" a revenit în anul 1995, fiind invitat în recital, iar în anul 1997 participă la concursul de videoclip. 

În 18 octombrie 1994 își lansează cel de al doilea album, intitulat ,,Maşina cu jazzolină” (LP, MC şi CD), un album foarte îndrăgit de public, fiind urmat de ,,Caseta pentru minte, inimă şi gură” (1996 - MC), ,,Gânduri nevinovate” (,,Innocent Thoughts” -  1997, MC şi CD), ,,Lasă (muzică de casă)” (2000, MC şi CD), ,,Stângul de a visa” (2002, MC şi CD), ,,Prinde o stea” (2003, CD), ,,Jocul de-a joaca” (2004, CD), ,,12 ani, 12 balade” (2005, CD), „La jumătatea vieţii” (2007, CD), „Electromagnetic Love” (2013, CD), „Casa inimii” (album finalizat în 2015, dar nelansat oficial). În fiecare album, muzica, textul şi vocile îi aparţin, deseori şi chitara, claviaturile şi orchestraţia pieselor au fost realizate integral de Ioan Gyuri Pascu.

Dintre videoclipurile ce îl au ca protagonist pe Ioan Gyuri Pascu amintim "I'm The Freeman Who's Singing", "Africa", "U-we, U-we", "I'm Happy", "Eu vreau să fiu preşedinte", "Eu cu cine votez", "Innocent Thoughts", "La Strada" - D.J. Tăticu featuring La Strada, “Unde-i Europa”, “N-o să-ţi ofer ce n-am promis” etc.

De asemenea, a realizat numeroase emisiuni de televiziune (precum ,,Telerepaus duminical” - TVR 2) şi de radio (precum ,,Topul neesenţial” la 2M+şi ,,Romantic FM”) şi a participat la nenumărate emisiuni muzicale de radio și de televiziune (,,Duelul vedetelor”, ,,Şcoala vedetelor”, ,,Careul cu cinci aşi” etc.). A compus coloana sonoră a filmului de scurt metraj ,,Zapping” şi a realizat, alături de Hanno Hofer şi de Petru Mărgineanu, și coloana sonoră pentru pelicula de lung metraj ,,Occident” (ambele filme în regia lui Cristian Mungiu).

Ioan Gyuri Pascu a mai avut participări la festivalurile "Rock '93" şi "Dracula Rock", recitaluri în deschiderea concertelor ,,Beats International” şi ,,Asia” în România, precum şi, mai târziu, în deschiderea concertului Susanne Vega (2009) şi, ca invitat special, în concertul susţinut de Harlem Gospel Choir la Bucureşti din decembrie 2009. A fost invitat şi  la "Skip Rock '94", "Rock '95", la festivalul naţional de muzică folk "Om bun" şi a susţinut numeroase alte concerte şi recitaluri, acompaniat de o formaţie sau chiar singur, cu chitara. Aşa a luat naştere şi one-man show-ul „Life-story”.

În calitate de producător muzical, de compozitor, de textier şi de aranjor a compus piese pentru artiştii lansaţi de Casa de Discuri ,,Tempo Music”, cum ar fi Dinu Olăraşu și La Strada şi a scris texte pentru cântecele unor formaţii, una dintre cele mai cunoscute fiind Compact. Cine nu a fredonat cel puțin o dată versurile melodiilor ,,Toamna în sufletul meu”, ,,Ploaia” sau ,,Zilele”? 

Pe lângă activitatea sa muzicală, Ioan Gyuri Pascu a mai jucat în filme precum ,,O vară de neuitat” (1993, regia Lucian Pintilie), ,,Corul pompierilor” (2000, regia Cristian Mungiu) și ,,Occident” (2002, regia Cristian Mungiu), dar și în piese de teatru,

,,O noapte furtunoasă”, ,,Take, Ianke şi Cadâr”, ,,Azilul de noapte”, ,,Vicontele”, ,,Caragiale şi Topârceanu altfel”, ,,Eternul spectator”, „4x4 personaje”, „Repetiţie în Casa Inimii”, ,,Revelion cu Dumnezeu”, „Mes”, iar pentru teatru radiofonic a semnat ilustraţia muzicală şi a interpretat rolul El în “Domul din Milano fotografiat de…” , scenariu radiofonic de Sorana Coroamă Stanca.

Ioan Gyuri Pascu a compus și muzica pentru piesele de teatru pentru copii ,,Cântăreţii din Bremen” (Teatrul Ţăndărică), ,,Bambi” (Teatrul Excelsior) și ,,Casa Pisicii” (Teatrul Excelsior), iar în 2015, Teatrul ,,Arlechino” din Braşov aduce în scenă spectacolul ,,Aventurile lui Chilli Ramirez” (regia Attila Vizauer), unde textul şi muzica îi aparțin.

 A fost protagonist în spectacolul “Vicontele” de Eugen Ionescu, în regia Luminiței Văleanu  - spectacol muzical cu păpuși (în coproducție cu Teatrul de Păpuși “Puck”), care a avut premiera în deschiderea stagiunii 2007-2008 a Teatrului Național “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. La acest spectacol Ioan Gyuri Pascu a semnat și muzica.

A realizat ilustraţia muzicală şi pentru spectacolul “Caragiale şi Topârceanu altfel”, dar și pentru  ,,Fundătura”, în care a şi jucat, un spectacol ,,UNATC”, în regia lui Mircea Rusu (adaptare după ,,Azilul” de Maxim Gorki).

Artistul a colaborat cu mai multe posturi de televiziune, printre care TVR 1Antena 1 și Pro TV atât în calitatea sa de membru al Grupului Divertis/Distractis, cât şi ca invitat în emisiuni muzicale. De asemenea, a contribuit ca jurnalist sportiv și comentator de sport.

În calitate de autor de carte, Ioan Gyuri Pascu a debutat cu  cărțile de poveşti pentru copii, ,,Harald, regele de gheaţă”, ,,Făt-Frumos din brad” (ambele povești fiind ilustrate cu desenele autorului), ,,Aventurile lui Chilli Ramirez”, ,,Aventurile lui Moş Crăciun” (ambele cărți conţin şi un CD în care pot fi ascultate poveştile interpretate de autor, însoţite de cântecele şi ilustraţia muzicală compuse de acesta). A mai publicat cărţi de cugetări, mini eseuri şi poezie: ,,În căutarea Armoniei”, ,,Gândirea – Copilul Realităţii şi Creatorul Iluziei”, ,,Viaţă, Adevăr, Lumină”, ,,Purtătorul de cuvinte” și ,,Clovnul de caro”. 

În data de  26 septembrie 2016, preaiubitul artist român Ioan Gyuri Pascu s-a stins din viață, la București, la vârsta de doar 55 ani. Faptul că melodii, precum ,,Ce liberi am fi”, ,,La jumătatea vieții”, ,,Melancolie”, ,,Ţine tu luna”, ,,Cântecul nostru”, ,,Visul perfect”, ,,Africa”, ,,Jocul de-a joaca”, ,,Azi e ziua mea” sau ,,Voi aștepta” mai sunt fredonate de o țară întreagă, demonstrează că muzica lui Ioan Gyuri Pascu nu a murit și că artistul va rămâne veșnic în inimile românilor.   

 

 

 

 

 

  


Concursul online ,,#StauAcasăşicâştig” ediția a 2-a.



 Echipa HermannstadtFest face o provocare pentru toți copiii și tinerii cu vârste cuprinse între 6-25 de ani să participe gratuit la concursul online ,,#StauAcasăşicâştig” ediția a 2-a.

Concursul online ,,#StauAcasăşicâştig” ediția a 2-a este organizat de Asociația Domy Music Star în colaborare cu Palatul Copiilor Sibiu si va avea loc în perioada 15 martie - 30 aprilie 2021. Concursul este GRATUIT și face parte din cadrul Festivalului Internațional HermannstadtFest. Toți concurenții sunt evaluați de un juriu profesionist.Ne rezervăm dreptul de a selecta concurentii care vor participa la acest concurs. Ce aveți de făcut? 1. Sa vă filmati cu telefonul interpretând acasă/la studioul de canto un cântec (muzică ușoară/populară) și apoi pană în 14 aprilie ora 23:59 să-l încărcați pe contul vostru de facebook cu etichetarea contului festivalului HermannstadtFest https://www.facebook.com/FestivalulInternationalHermannstadtFest (Vă rugăm nu puneți link youtube. Filmări din concursuri/spectacole nu sunt acceptate). INTERPRETAREA TREBUIE SĂ FIE LIVE, FĂRĂ MICROFON , FĂRA EFECTE SPECIALE PE VOCE FARĂ A FOLOSI HOME STUDIO RECORDING !) 2. În postare puneți numele, prenumele, vârsta, orașul , profesorul si textul #StauAcasășicâștig. Postarea trebuie sa fie publica pentru toata lumea 3. Dați like paginii https://www.facebook.com/HermannstadtFest.Sibiu 4. Dați like paginii https://www.facebook.com/AdrianOrdeanOfficial 5. Abonati-vă la canalul Youtube https://www.youtube.com/adrianordean1951 Grupele de vârstă sunt următoarele pentru fiecare secțiune în parte ( Se va lua in considerare varsta implinita in 1 martie 2021): - 5-8 ani - 9-12 ani - 13- 16 ani - 17-25 ani Dacă o grupă are mai puțin de 8 concurenți, se va comasa cu una din grupele apropiate care are mai puțini concurenți. Membrii juriului sunt : Dl. Adrian Ordean, Dl . Bogdan Dragomir, Dl. Daniel Vecsei, d-na Rodica Popa Comăniciu, D-na Denise Ordean , d-ra Dominique Simionescu, d-ra Iulia Perpelea, d-ra Špela Jezovšek, d-ra Cristina Posa, d-ra Bianca Crișan. Se vor acorda următoarele premii: - Trofeu care constă în participare gratuită la secțiunea de interpretare din cadrul Festivalului Internațional HermannstadtFest care are loc în perioada 25-27 iunie 2021 la Sibiu. - Premii 1 cu excelență, care constau în participare în finala Festivalului Internațional HermannstadtFest. Taxa de participare va fi redusă cu 20 % - Premii 1,2,3 - Premii Speciale - Mențiuni - Diplome de participare Se poate posta în perioada 15 martie - 14 aprilie ora 23:59 . În 30 aprilie vom afișa rezultatele. PS. Un concurrent poate participa la o singura sectiune.Concurentii care vor sa participe la Festivalul International HermannstadtFest la amandoua sectiunile vor aplica pentru sectiunea muzica usoara , apoi vor lua legatura cu organizatorii pentru inscrierea la muzica populara. Toți concurenții primesc diplome digitale. Câștigătorii nu sunt obligați să participe la Festivalul Internațional Hermannstadtfest .

Aurelian Andreescu,

 


Talent, sensibilitate, timiditate, modestie sunt doar câteva dintre calităţile incontestabile ale lui Aurelian Andreescu, cântăreţ neegalat până astăzi de nimeni până acum și de la a cărui dispariție - la numai 44 de ani - se vor împlini pe 22 iulie 2021 35 de ani.

Aurelian Andreescu s-a născut pe 12 mai 1942 la Bucureşti și a debutat pe scena primei ediţii a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, în anul 1963. Deşi avea doar 21 de ani, interpretarea sa a impresionat profund, prin glasul teribil de frumos, expresiv, prin sensibilitate şi multă muzicalitate. La numai doi ani de la debut, când avea 23 de ani era angajat ca solist al Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase”, loc unde a rămas cu succes până la sfârşitul vieţii. Cu colectivul teatrului bucureştean, Aurelian Andreescu a avut ocazia de a cunoaşte lumea în numeroasele turnee efectuate în diverse ţări europene, dar şi pe continent sud-american. Timbrul aparte al vocii, ca şi dăruirea şi seriozitatea cu care aborda fiecare piesă a făcut ca Aurelian să fie solicitat de toţi compozitorii, din generaţii diferite. Aurelian Andreescu a participat la festivaluri importante în România şi în afara ei, reprezentând ţara mai mult decât onorabil şi aducând premii, ca în anul 1968, la Festivalul Internaţional al Cântecului de la Sopot / Polonia, unde a obţinut locul al III-lea, ca în Belgia - la Konokke în 1971, unde a făcut parte din delegaţia noastră împreună cu mari cântăreţe precum Aura Urziceanu şi Mihaela Mihai, ca  în 1973 la Olimpiada Cântecului de la Atena, unde nu numai că a cântat pentru România, dar a şi deschis recitalul unei mari vedete - Johnny Hollyday.

Aurelian Andreescu a fost apreciat şi iubit deopotrivă de public şi de colegii de breaslă, caracterul său ales, modestia, optimismul, bunătatea sufletului, felul sincer de a-şi face prieteni impresionând pe toată lumea.  De-a lungul carierei, Aurică - cum îi spuneau apropiaţii a înregistrat peste 200 de melodii.

Cântăreaţa Lucky Marinescu a plecat din România în anul 1985, dar a revenit în ţară la începutul anilor ’90, iar unul dintre primele lucruri pe care a  ţinut neapărat să le facă împreună soţul ei - Constantin Barbu a fost sprijinirea din punct de vedere financiar a Festivalului ”Aurelian Andreescu”, care se desfăşoară din 1993 pe scena Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase”, unde artistul a fost solist multă vreme. La primele ediţii Lucky Marinescu a făcut parte din juriu, printre soliştii descoperiţi cu acest prilej fiind Mihai Trăistariu şi colegul nostru (la Radio România Internațional) Marian Stere - câştigător al Trofeului ”Aurelian Andreescu” la prima ediţie, din 1993. În viaţa personală, Aurelian Andreescu a fost fericit împreună cu Mariella, soţia sa – balerină la acelaşi Teatru de Revistă „Constantin Tănase” şi fiul lor înfiat, pentru că din păcate cei doi nu au putut avea urmaşi, botezând însă pe parcursul anilor nu mai puţin de 15 copii! Din nefericire, sănătatea lui Aurică era şubredă, astfel că la numai 44 de ani, a murit pe patul unui spital din Constanţa, lăsând în urmă regrete sincere şi multe înregistrări.

„Aurelian Andreescu a fost probabil cel mai valoros interpret pe care l-a avut muzica ușoară românească din timpul său, și nu numai. Cânta pentru satisfacția sa . Avea vocea tremolată, viguroasă, încânta publicul, pe care l-a iubit și respectat totdeauna. Era echilibrat și avea sufletul nobil."  - Temistocle Popa

 

Dintre șlagărele lui Aurelian Andreescu: „Fluierând pe stradă” de Vasile Veselovski pe textul lui Mihai Maximilian, ”Un fluture și-o pasăre” – Florin Bogardo / Ioana Diaconescu, ”Ridică-ți ochii, privește cerul” - Marius Țeicu / Eugen Rotaru (coloana sonoră a filmului ”Rămășagul” – 1985 / regia și scenariul Ion Popescu-Gopo, bazat pe basmul ”Punguța cu doi bani” de Ion Creangă), ”Oameni” – Marius Țeicu / Ovidiu Dumitru, ”Cu cine semeni dumneata?”- Temistocle Popa / Aurel Storin, ”Cinematograful de altădată” – Florian Lungu / Gheorghe Astaloș, ”Fetițele din București” – Ion Vasilescu / Nicki Vlădoianu și Nicușor Constantinescu.

 

Olivia Cristina Sima- Radio România Internațional